Dezvoltarea personală și trezirea interioară, o perspectivă psihologică post-convențională

Recent am fost pus in situatia de a da o definitie operationala a experientei constiente, explicand ce este “consciousness quotient” – coeficientul de constientizare. Din punctul meu de vedere, a fi constient inseamna sa existe ”activata” abilitatea de a fi prezent permanent (witnessing awareness), impreuna cu un grad de libertate a mintii, emotiiilor, corpului, si a pattern-urilor de comportament.

Cum vad eu procesul de constientizare si dezvoltare personala post-conventionala? Concluziile oamenilor care au trecut prin acest proces sunt simple, secretul se reduce la un cuvant: intentia. Intentia de a fi cauzativ. Intentia de a fi treaz si total constient. Cand intentia este corecta, in timp, actiunile devin si ele corecte in mod natural. Cu mult efort, la inceput. Pentru ca nu numai mintea e nevoie sa fie re-organizata, ci si pattern-urile emotionale si corporale profund inradacinate in noi de-a lungul anilor.

Un element esential pentru intelegerea experientei constiente este ideea ca omul contine mai multe sisteme. Mintea este un astel de sistem, emotiile sunt astfel de sistem. Dar mai este un sistem, in general abordat cu reverenta in traditiile spirituale, descris ca fiind pura constienta, constienta cosmica, constienta fundamentala, pure awareness. Eu il vad ca o noua capacitate care apare in cadrul speciei umane. Richard Maurice Bucke este cel care a lansat aceasta idee, la inceputul anilor 1900. Pura constienta este experienta Eu sunt, simplul Eu sunt. Am descris acest proces intr-o prezentare despre witnessing awareness la Cafeneaua Complexitatii.

Evolutia personalitatii, despre self-actualization si transformarea post-autonoma a eului.

Pana la dezvoltarea psihologiei transpersonale, teoriile si cercetarile psihologice occidentale erau focusate pe studiul evolutiei personalitatii, de la nivelurile primare, pana la self-actualization (implinirea Sinelui), care se credea ca e ultimul nivel de evolutie. Aceste teorii au fost numite conventionale, si includ teoriile lui Piaget, Freud, Erikson, Kohlberg. Din anii ’80 au inceput sa se consolideze teorii ale evolutiei psihologice bazate pe cercetari care includ persoane din comunitatile nonduale, sau oameni simpli care au trait experiente mistice si care le-au integrat. Aceste teorii se numesc post-conventionale, si descriu evolutia trans-personala, dupa ce etapa de self-actualization s-au permanentizat. Cercetatori din aceasta categorie sunt Kegan, Loevinger, Wilber, Back & Cowan, Washburn, Wade, Grof, Torbert, Joiner si Susanne Cook-Greuter, care ofera cea mai completa descriere a etapelor, bazata pe date experientiale. Intr-o teza de doctorat la Fielding Institute din SUA realizata de Dane Hewlett, disponibila online sunt prezentate in detaliu teoriile post-conventionale ale dezvoltarii personale, dar si experientele a 25 de persoane, fiecare fiind analizata din perspectiva nivelului de dezvoltare.

In rezumat, Susanne Cook-Greuter spune ca fiecare om se afla intr-unul din urmatoarele stadiile de dezvoltare psihologica:

PRE-CONVENTIONAL
1.    Impulsiv
2.    Self-protectiv

CONVENTIONAL
3.    Conformist
4.    Self-aware
5.    Constiincios

POST-CONVENTIONAL
6.    Individualizare (inceputul procesului de individuare)
7.    Autonom (self-actualizing)
8.    Construct-aware (constient de constructele mintii si de functionarea ei)
9.    Unitiv

Stadiile 8 si 9 se numesc post-autonome, fiind in fapt o trecere treptata de la o perspectiva asupra vietii, din minte catre pure awareness. Referindu-se la aceste etape, o persoana dintr-un studiu despre psihologia trezirii interioare (realizat la Institutul de Psihologie Transpersonala din SUA) spune: “Exista doua niveluri de trezire care se intampla in constienta umana in acest moment. Multi oameni se trezesc catre o viata in care isi accepta personalitatea si umbra (partile pe care le considera negative), si realizeaza ca toti suntem impreuna aici. Un numar mic de oameni (deocamdata) recunosc si invata sa recunoasca si traiasca in acest spatiu de constienta pura”.

Trecerea de la nivelul autonom la cel de construct-aware, si apoi unitiv, este o trecere de la a privi lucrurile din minte, la o perspectiva non-conceptuala. In stadiul autonom, scopul personal este “the most one can be”, sa fie tot ce pot fi mai bun. Sunt oameni multumiti cu ceea ce fac, au o gandire holistica, sunt constienti de faptul ca nu exista un singur adevar ci mai multe perspective, accepta emotiile pozitive si pe cele negative, traiesc cu o stare de impacare relativ permanent. Traiesc povestea vietii lor, sunt ok in ea si este o poveste transformata in ceva frumos. In etapa de Construct-aware scopul persoanelor este “to be aware” (a fi constient), iar in etapa Unitiva este “To be” (a fi).

Trecerea la etapele 8 si 9 duce la observarea intregului sistem psihologic ca un sistem, si experimentarea a ceva ce este dincolo de corp, minte si emotii. Aceste etape depind de activarea abilitatii de a fi prezent aici-acum, de a fi constient de prezent, dincolo de perceptii, emotii, ganduri. In etapa de construct aware, intreg eul este vazut ca un construct (sistem), si viata incepe sa fie traita avand ca punct de referinta campul de pura constienta, si nu eul. Este o etapa in care persoanele devin constiente de mecanismele profunde de functionare a eului si a arhetipurilor mintii. In etapa unitiva, persoanele traiesc permanent in aceasta stare de conectare cu pura constienta.

In aceste etape persoanele au frecvente momente de fericire, impacare, conectare cu tot ce ne inconjoara, in general emotii descrise ca fiind emotii transpersonale. Diferentele in constientizare din cele 3 etape sunt descrise mai jos:

Etapa autonoma: constient de corp/minte ca sistem, constient de dependenta contextuala a oricarei interpretari asupra unui eveniment.

Cuvintele cheie care descriu aceasta etapa sunt: acceptarea perspectivelor/adevarurilor multiple asupra aceluiasi fenomen, observarea subpersonalitatilor (eurilor), experiente transpersonale, atentia constienta focusata pe prezent, nevoia de a fi autentic, focus pe procesul de constientizare, dezvoltare, crestere si invatare, constient de energia care ne inconjoara, constient de corp si de modul in care gandurile, emotiile si evenimentele exterioare se reflecta in corp, constient de diferenta intre harta si teritoriu (diferenta intre cuvintele care descriu realitatea si realitate in sine), gandire in sisteme (familia, emotiile, mintea etc.)

Focus-ul personal in aceasta etapa este de a se cunoaste pe sine, de a experimenta sinele profund, crearea unei identitati de sine coerente si cat mai semnificative.

Etapa de construct-aware: constient de limitele in simbolistica si codificarea gandirii, constient de Eu ca un construct (si astfel iluzoriu), constient de procesul de map-making.

Cuvinte cheie: constientizarea limbajului, activarea abilitatii de a fi Observator, non-atasament, constient de faptul ca eul se afla in stadii de dezvoltare, contact cu arhetipurile mintii, gandire profunda. Focus-ul personal este de a explora mintea si procesul prin care fiecare experienta este interpretata si semnificata.

In aceasta etapa, persoana construieste harti complexe pentru a-si explica viata, dar le deconstruieste imediat ce sunt construite, fiind constient de faptul ca hartile sunt iluzorii si subiective.

Persoanele in etapa de construct-aware sunt capabile sa observe procesele cognitive si emotionale in ceilalti, si sa oglindeasca aceste procese in ceilalti in timp real, vad patternurile chiar in timp ce se intampla (astfel ii ajuta pe oameni sa le observe mai usor). In termeni freudieni, proceseaza inconstientul celorlalti si il fac constient (de aici si teoria cu preluarea karmei discipolului de catre maestru; un maestru in etapa de construct-aware poate vedea patternurile de functionare ale discipolului, si isi da seama ca unele functioneaza pe automat; apoi, prin diverse actiuni il poate ajuta pe discipol sa le constientizeze si sa le integreze).

Susann Cook-Greuter diferentiaza doua faze in aceasta etapa: o prima etapa rationala (rational-directed), in care persoana este inca conectata la propriile ganduri foarte mult, si se bazeaza pe gandirea logica; a doua etapa este mai putin cognitiva (intuitive-directed), care marcheaza renuntarea la utilizarea deductiilor logice pentru a intelege lumea. Persoana incepe sa simta o conectare profunda cu lumea inconjuratoare, care nu mai necesita atat de multe cuvinte. Abilitatea de a vedea limbajul ca un sistem in interiorul fiintei si re-organizarea vorbirii ofera persoanelor in aceasta etapa o claritate foarte mare in intelegere si exprimare (cuvintele nu se bazeaza pe teorii, ci pe propria experimentare a vietii).

Etapa unitiva: constient de fluxul de perceptii si de schimbarile in gradul de constientizare, persoana in aceasta etapa traieste si ia viata asa cum e, constienta de lumea obiectiva si de faptul ca nu putem avea o perspectiva total obiectiva asupra ei, constienta de propria fiinta ca observator, de faptul ca acest observator este de fapt pura constienta, si acest field de pura constienta este de fapt prezent in toti si in toate. Persoanele in acest stadiu de dezvoltare manifesta compasiunea in actiune si descriu viata ca fiind o unitate intre toate fiintele. Limbajul este subiectiv si expriential, nu mai livreaza teorii in discutiile cu ceilalti, ci isi prezinta propria experienta a realitatii. Relatiile interpersonale sunt vazute ca practica spirituala. Emotiile sunt simtite natural in corp si sunt total acceptate, fara nicio judecata. Totul este vazut ca un camp de constienta pura, in care se manifesta realitatea vizibila si invizibila. Focusul personal este integrarea experientelor prin observarea non-judicativa.

Am inclus cea mai mare parte dintre trasaturile personalitatii post-conventionale in testul de constientizare, disponibil online la consciousness-quotient.com. Gasiti pe net cateva comunitati nonduale unde puteti asculta oameni aflati in aceste etape de evolutie (ex: conscious.tv, batgap.com).

Stiu ca aceste categorizari psihologice par insipide comparativ cu experientele acestor oameni, insa doar prin abordarea rationala a fenomenelor mistice s-a putut avansa in cunoastere. Mie imi convine, pot inlocui cuvantul “iluminat” cu “om intr-o etapa post-conventionala”. Stiinta le datoreaza insa multe multumiri acestor oameni deschisi la minte, care au inceput sa ne prezinte un alt fel de a trai viata, mai simplu si mai real, in armonie cu natura, cu mult inainte ca toti sa ne dam seama cata dreptate au.

De ce e importanta diferenta intre just being (a fi prezent) si doing (a actiona)? Pentru ca doar dupa ce se dezvolta aceasta abilitate de a fi prezent ca un observator impartial, de a fi observator al propriei fiinte, procesul de transformare interioara incepe sa atinga arhetipurile si structurile profunde ale mintii.

Pura constienta, o perspectiva stiintifica (Orchestrated Objective Reduction – Orch-OR)

Exista mai multe teorii care explica acest fenomen de a fi prezent non-judicativ, de a observa mintea, emotiile, corpul fara implicarea in functionarea lor. In opinia mea, cea mai probabila este teoria Orch-OR, lansata de Stuart Hameroff si ulterior dezvoltata impreuna cu Roger Penrose). Teoria lui Hameroff spune ca microtubulii din celule creeaza un camp de comunicare prin rezonanta, care este de fapt consciousness, experienta constientizarii. Anirban Bandhyopadyay, un savant indian, a prezentat o cercetare la congresul Toward a Science of Consciousness (TSC 2013) in care confirma experimental teoria lui Hameroff, aratand ca microtubulii rezoneaza intre ei si schimba informatii printr-un fel de camp wifi, care insa are o frecventa de cateva mii de ori mai mare decat frecventa cu care opereaza neuronii. Pana in 2013 stiam ca neuronii comunica intre ei prin axoni, acum mai stim ca ei comunica si wifi. Ce comunica? Nu stim exact.

In opinia mea, un termen mai potrivit ar fi ca aceasta comunicare rezonanta wifi este ceea ce in engleza se numeste pure awareness (pura constientizare, sau pura atentie constienta). Este acel ceva despre care vorbesc traditiile spirituale cand spun ca ma simt conectat cu Dumnezeu. Sau cand vorbesc de Tao. Cand acest camp se activeaza pe o durata mai lunga, apare un fenomen numit de unii trezire interioara sau iluminare. Experienta de pure awareness seamana cu descrierea comuniunii cu Dumnezeu si Duhul Sfant din isihasm. Cand vad un pastor la TV care spune “Dumnezeu e in noi, nu-l simtiti? ”eu vad ca se refera la acest camp, si la conectarea cu el. Vad un om care simte aceasta activare a unui observator in propria fiinta, un observator care doar este in prezent si nu conceptualizeaza (in engleza se mai foloseste termenul silent non-conceptual awareness sau nondual awareness). Pastorul traieste experienta, dar o intelege si descrie conform paradigmei in care se afla.

Momentul activarii abilitatii de a fi martor, descris ca iluminare (in engleza enlightenment, awakening), genereaza o serie de transformari automate in mintea si emotiile persoanei. Patanjali, in Yoga Sutra, se refera la aceasta etapa de activare initala cand vorbeste despre intiparirea (engrama) iluminarii, care apoi va reorganiza toate celelalte amintiri (engrame ale memoriei).

Revenind la conceptul de pure awareness sau observator: cum e posibil ca sa fiu simultan si Observator, si in minte si in emotii? Raspunsul dat de Hameroff si demonstrat stiintific de Bandhyopadyay este relativ simplu: observatorul este un alt sistem, care functioneaza mai rapid decat mintea. Este un alt mod de functionare psihica, la fel cum mintea e diferita de emotii. Ca si cum persoana ar avea un nou simt, sau o noua fateta a eului, o parte non-conceptuala, care functioneaza impreuna cu toate celelalte sisteme deja existente (minte, emotii, corp).

Life review – un proces declansat de trezirea interioara

Trecerea de la etapa autonoma la cea post-autonoma a eului se intampla fie lent, pe parcursul vietii, fie printr-o experienta profunda, care genereaza o “trezire” interioara prin depasirea vechiului eu. Majoritatea cazurilor studiate de cercetatori sunt din categoria a doua: au trait o experienta de varf care le-a schimbat total perspectiva. Ce am observat la oamenii cu care am interactionat, urmarind si descrierile procesului de transformare ale oamenilor din comunitatea nonduala, este ca experienta trezirii declanseaza un proces automat de recapitulare a vietii, de re-interpretare a amintirilor din trecut, stocate in memoria autobiografica. Este un proces descris de toti oamenii care experimenteaza trecerea la un nou eu: un proces automat de re-interpretare a tuturor credintelor si sistemelor de idei. Ca si cum arhiva cu cele 1.000.000 de amintiri si idei, pe care le avem in minte de cand ne-am nascut, este modificata si re-interpretata. Prin acest proces de life-review, fiecare sistem de idei care nu este interpretat corect si echilibrat, apare acum in fata Observatorului, pentru a fi filtrat si pentru a fi curatat. Eu numesc acest proces “life review” (recapitularea vietii).

Kundalini si re-echilibrarea corporala si emotionala

Procesul de life-review nu inseamna doar analiza cognitiva a lor, ci si rescrierea patternurilor emotionale si corporale. In unele cazuri, aceasta curatire fizica produce fenomene de tipul kundalini (sau pranothana). O persoana cu care am interactionat, din Bucuresti, avea acest proces de curatire energetica de cativa ani, care se manifesta prin pozitii spontane si dansuri. Nu stia yoga, dar pozitiile care ii veneau in mod natural erau pozitii din yoga, pe care le facea perfect. Corpul ii spunea ce sa faca, si persoana se lasa in flow. Nu-mi venea sa cred, o romanca din Dristor care nu invatase yoga realizeaza cele mai perfecte asane! Dupa ce am identificat cateva asane, m-am lasat de categorizari, si doar admiram frumusetea miscarilor, a mudrelor si a dansului. Pentru pasionati, a intruchipat-o perfect pe Kali timp de cateva minute. Nu m-a lasat sa o filmez, dar am gasit ceva similar cu gesturile ei pe internet.

Explorand impreuna cu ea ce i se intampla, dupa ce am intrebat si cativa prieteni, am ajuns la concluzia ca era o curatire automata a blocajelor emotionale din corp. Persoana avea o trauma sexuala si emotionala foarte veche si puternica, care se intiparise in patternurile energetice ale corpului. Miscarile spontane de yoga o ajutau sa se curete, sa se reconecteze cu ea insasi. Uneori facea miscari ca si cum ar fi colectat dintr-un camp invizibil informatii si le-ar fi asezat in alta parte din camp. Am invatat de la ea sa sa ma abandonez propriului meu proces de transformare.

Reconfigurarea Eului

Fenomenul de life review este binecunoscut de cei care au trecut prin experiente de moarte clinica, cand descriu cum intreaga viata le trece prin fata ochilor. Desigur, transformarea interioara si re-organizarea au loc periodic la orice om, de fiecare data cand persoana isi schimba valorile si atitudinile fata de viata. Insa, ceea aduce experienta trezirii interioare in acest proces de re-organizare, este o noua intentie, intentia de implinire a vietii, de individuare, impreuna cu intentia de nu mai fi un robot, intentia de a nu mai fi “pe automat”, intentia de a nu mai actiona asa cum ne-au spus parintii, prietenii, si noi insine noua, de-a lungul vietii. Imi imaginez acest proces ca un fel de bibliotecar, care deschide diverse sertare, ia ce este acolo, analizeaza cu grija, mai bea un ceai, se gandeste cu grija, si le re-ordoneaza ca totul sa fie feng-shui. Apoi inchide sertarul, si deschide altul. In aceasta metafora, Bibliotecarul este Observatorul, biblioteca este mintea si patternurile emotionale, iar sertarele sunt evenimente din viata, valori preluate de la altii.

Prin procesul de life-review, orice amintire a unui moment in care am facut ceva ne-echilibrat revine in scena, si asteapta sa fie organizata de Observator. Pare simplu. Nu este insa usor. Pentru a ne transforma mintea si emotiile, tot ce e nevoie sa fie facut este sa fim prezenti, aici-acum, sa privim lumea ca ceea ce este: o iluzie, maya. Si, dintr-o pozitie de observator, fara nicio prejudecata, fara nicio eticheta, sa re-analizam de ce functionam intr-un anume fel si ce atitudini sunt incorecte in acea situatie. Un judecator total impartial. Nu e usor ca in mijlocul unei furtuni emotionale sa vezi avalansa de emotii si sa le accepti, fie sa sunt pozitive sau negative. Dar in timp (intre 1 si 8 luni spun unii cercetatori), pattern-urile neuronale se modifica (self-directed neuroplasticity), si devine natural sa fii si emotie, in corp, in minte, si in afara lor, si inauntrul lor.

Atentia, cheia catre self-ul non-conceptual

Prin observare non-judicativa (o caracteristica a abordarii mindfulness), orice persoana poate corecta si re-echilibra modul de gandire si simtire. Fiind un observator impartial, poate vedea clar unde a gresit in viata, ce nu a facut corect, si poate re-scrie programele mintii pentru a functiona corect si echilibrat. E nevoie de intentia de a schimba ceva in noi. Intentia, urmata de actiunea corecta, duce la schimbarea pattern-urilor cognitive. Practic, e ca si cum am trage concluzia corecta din tot ce ni s-a intamplat in trecut. Acest fenoment de re-intrerpretare continua pana cand toate sertarele mintii au fost aranjate. Sau in termeni spirituali, pana cand toate conditionarile karmice au fost consumate, si mintea, emotiile si corpul nu mai au programe ne-echilibrate. Cand spun conditionari karmice ma refer la conditionarile din aceasta viata (de la parinti, societate, si propriile conditionari). Cele de la parinti sunt trans-generationale in sens de transmitere prin educatie, nu prin metode paranormale (nu vad necesara perspectiva cu reincarnarea).

Cat dureaza procesul de transformare?

Ce am descoperit in ultimii ani, vorbind cu oameni care au trecut prin aceasta experienta, este ca lasand procesul sa se desfasoare liber, rescriererea aminturilor este foarte rapida. In primii trei-patru ani dupa “trezirea interioara”, se aranjeaza majoritatea sertarelor mintii. Apoi si celelalte, in cativa ani. Ce se intampla dupa procesul de reorganizare a mintii? Mintea functioneaza corect, usor, si dispare dialogul interior, acel nesfarsit sir de ganduri care se asociaza si se analizeaza. Reorganizarea emotionala genereaza echilibru si o stare de comuniune cu tot ce ne inconjoara, o comuniune care are un nume usor de recunoscut: iubirea. Iubirea neconditionata, iubirea calda si calma, iubirea care ne conecteaza pe toti de toti. Uneori, experienta persoanelor care traiesc aceasta experienta este alta: iubirea era deja acolo, eu doar am intrat in ea… Din acest motiv se spune ca intai e nevoie sa abandonezi cautarea, si sa recunosti ca esti deja acolo. Chiar acum, in timp ce citesti acest test, esti deja in cel mai bun loc pe care il puteai avea pentru a-ti invata lectiile.

Dupa rescrierea tuturor pattern-urilor, mintea este organizata corect, totul este acceptat si bine venit. Cand prezentul este trait in prezent, avand ca punct de referinta Observatorul, noile amintiri sunt deja corecte, si sertarele sunt aranjate corect inca de cand sunt umplute.

In termeni psihologici, procesul de life-review ajuta la constientizarea inconstientului, a automatismelor mintii, a ideilor care nu ne placeau si pe care le refulam si nu ne mai gandeam la ele. O parabola orientala povesteste despre un discipol care isi intreaba maestrul: noi doi facem acelasi lucru, si eu beau un ceai si tu bei un ceai, ce facem diferit? Eu beau un ceai, doar asta fac, nu ma mai gandesc la altceva, ii raspunde maestrul.

Ce se intampla dupa trezirea interioara

“Ok, m-am trezit, what next?” m-a intrebat o prietena. “Sunt observator, sunt prezenta, ce fac?” Nu stiu, i-am spus, perspectiva mea este ca poti sa faci orice vrei, esti libera. Sau, gandeste-te sa faci ce fac in general oamenii cand ajung in acest moment: aleg sa faca bine celor din jur. Este o mema lansata de peste 2 milenii, cunoscuta ca juramantul unui bodhisattva: aleg sa nu “trec dincolo”, pana cand toti oamenii de pe pamant nu se vor trezi. Pana atunci insa, e nevoie sa ne ocupam de echilibrarea mintii, si cum ia intre 1 si 8 luni sa schimbam un pattern, la o medie de 20 de patternuri de baza de schimbat, ia ceva timp. 🙂

E nevoie de gratia vreunui sfant pentru a activa acest mod de a fi numit observare (sau Just Being)? Nu cred asta. Exercitiile de mindfulness educa aceasta abilitate. Prin exercitiu, si repetitie, orice om se poate educa sa vada lumea altfel. Dar exercitiile si cursurile nu sunt intordeauna necesare. Am cunoscut doua persoane din Bucuresti cu varste pana in 25 de ani, care au dobandit aceasta abilitate de a fi prezent aici-acum din alte motive.

Intr-un caz, tatal o agresa verbal, si de mica, ea a avut nevoie sa fie prezenta. Astfel si-a dezvoltat mintea incat sa poata sa contra-argumenteze. A invatat cum sa fie prezenta aici-acum, a inceput sa observe patternurilor de limbaj si gandire ale tatalui si si-a creat abilitatea de a interveni in timp real pentru a contra-argumenta. Dar a meritat, a inceput sa castige mereu orice argument, dupa cativa ani. A fost una dintre cele mai tacute persoane pe care le-am intalnit.

Cealalta persoana avea parintii atat de haotici, incat si-a dezvoltat o abilitate extraordinara de a se organiza. Si-a organizat mintea atat de bine, incat a ajuns la abilitatea de a observa patternurile de gandire gresite ale parintilor, si in timp, a reusit sa-i schimbe. Exact in aceste cuvinte gandea, la varsta de 10 ani. Impresionant. Isi cunostea atat de bine mintea, incat castiga orice dezbatere cu o argumentatie excelenta, chiar daca inconstient folosea trick-uri a la Schopenhauer. Acum este cel mai de pret sfatuitor al mamei.

In opinia mea, procesul de transformare poate fi declansat si printr-un antrenament simplu de dividere a atentiei. In loc sa ne focusam intreaga capacitate de a fi atent asupra unui lucru exterior, putem incerca sa pastram un % din atentie asupra imaginii de ansamblu, si % din atentie asupra propriei fiinte. Un fel de zooming out. In timp, veti observa ca e ceva in interior care parca priveste. Observatorul. Acea senzatie fina ca ceva din mine sta si observa. Observ-o acum, in timp ce citesti acest text…

Eul post-autonom si stabilizarea in personalitatea nonduala

In timp, persoana poate privi lumea avand ca punct de referinta acest sistem (si nu mintea, emotiile sau corpul). Si cum viteza de procesare a acestui camp e de cateva mii de ori mai mare decat a mintii, este relativ usor sa fii prezent cand punctul de referinta este in planul con-conceptual. Cand privim lumea ca Observator, mintea si emotiile par ca sa misca incet, si este suficient timp pentru a vedea directia si pentru a face corectii in timp real, daca este nevoie. Putin speculativ, as spune ca intentia e o caracteristica a acestui camp de pura constienta. Simpla intentie face sa se schimbe intreg fluxul de idei si emotii. Intentia de a fi echilibrat face ca mintea si emotiile sa ia directia echilibrata.

Asa cum inteleg acum lumea, pentru mine e clar ca dividerea atentiei si intentia corecta (transformata in valori personale) sunt suficiente pentru a genera si mentine procesul de transformare interioara. Intentia de a fi echilibrat, transformata in valori personale echilibrate. Un sistem de genul celui descris aici, care se presupune ca ar fi originat de Gurdjieff. De aceea, cand un prieten care practica Vipassana m-a intrebat ce practica fac, i-am spus ca ma straduiesc sa fiu prezent in fiecare moment al vietii.

Vorbirea ca sistem si obiect al atentiei. Un exercitiu.

Un exercitiu simplu pe care il recomand este observarea vorbirii (sau in termeni de developmental psychology taking language as an object, observarea sistemului numit “vorbire” din exterior, observarea mecanismelor de functionare a vorbirii, a ticurilor verbale, a tipurilor de argumente).

Ce raspundeti cand oamenii il folosesc pe “stii?” foarte des? Eu raspund uneori cu “Nu stiu”, imediat ce persoana din fata mea ma intreaba “Stii”? Si sunt intrebat “Ce nu stii?…”. Am dat acest exemplu pentru ca este un bun exercitiu de declansare a procesului de dividere a atentiei. Prin simpla constientizare a cuvintelor spuse, perspectiva se schimba inspre propria persoana. Si mai ales daca vorbiti mult intr-o zi, este exercitiul perfect pentru a dezvolta abilitatea de a observa sistemele. Acesta este primul pas spre maturizarea personalitatii, si un pas necesar pentru self-actualization si dezvoltarea post-autonoma a eului.

Din punct de vedere al stadiilor de dezvoltare a personalitatii, gandirea colectiva a marii majoritati a romanilor este inca in faza pre-conventionala. O parte din populatie insa s-a activat (i-am vazut la alegerile prezidentiale). Acesti oameni sunt cei care au inceput sa vada perspective multiple asupra aceluiasi eveniment. Altfel spus, sunt in faza de trecere spre etapa autonoma de dezvoltare a eului. Din acest motiv nu judec atat de drastic cursurile de dezvoltare personala cu ingeri, sau de regresie in vietile anterioare, desi sunt doar exercitii emotionale de imaginatie, din punct de vedere psihologic. Simt ca e nevoie de oameni care sa vorbeasca despre uniunea lucrurilor, despre importanta compasiunii, a faptelor bune si despre o lume mai buna.

Sunt bucuros sa vad ca in ultimii ani am studenti din ce in ce mai deschisi, multi vin la Facultatea de Psihologie dupa ce au terminat o alta facultate si deja lucreaza intr-un domeniu, pentru ca vor sa se descopere si sa afle mai multe despre dezvoltarea personala, nu sa invete teorii si clasificari. Si spre bucuria mea, am cativa studenti care sunt in etape post-conventionale de dezvoltare, si avem ce discuta.

Mi-am petrecut si eu cativa ani re-intepretandu-mi amintirile si patternurile ne-echilibrate. Am periodic flashback-uri care imi aduc teme de analizat despre modul in care functionez, dar pot sa spun ca acum este al naibii de bine fata de cum eram inainte. Si nu starile modificate de constienta m-au ajutat sa fac asta, ci exercitiul zilnic de observare si schimbare a pattern-urilor mintii, emotiilor, corpului si a comportamentelor mele. Si lungile discutii cu prietenii, pentru ca, privind in jur, inclin sa dau crezare teoriilor despre masa critica.

Daca aveti de impartasit experiente, sau vreti sa vorbim despre ce am scris in acest articol, va rog dati-mi un e-mail.

Multumesc pentru ajutorul la realizarea articolului Dianei Stan, Irinei Filipache si Mihaelei Marinas pentru propunerea de a descrie cum vad eu procesul de constientizare.

Ovidiu Brazdău
07 ian. 2015

Articol preluat de la https://www.damaideparte.ro/dezvoltare-personala/dezvoltarea-personala-si-trezirea-interioara-o-perspectiva-psihologica-post-conventionala/